Sindicaliștii din Educație amenință cu proteste

Sindicatele au avut, marți, discuții la sediul Ministerului Muncii cu ministrul de resort, pe tema Ordonanței de Urgență privind legea salarizării. Sindicaliștii din sistemul de învățământ au anunțat că sunt nemulțumiți de conținutul ordonanței, susținând că nu au fost alocate sume în plus.

„Practic, învățământul superior românesc primește zero. Să-mi aducă Guvernul României asistenți la ore. Să vedem cine se mai angajază pe 1.700 de lei impozabili, în sistem. Nu susținem ordonanța. Nu văd mai nicăieri o creștere. Nu e nicio îmbunătățire. Suntem total nemulțumiți. Nu mă așteptam să fim tratați atât de rău. Am crezut că ministrul va fi mai rațional. Au spus că e rândul sănătății și noi trebuie să mai așteptăm”, a declarat Anton Hader, liderul Alma Mater.

Sindicaliștii din Educație iau în calcul și organizarea unor proteste.

„Cum putem merge noi în fața colegilor din educație să le explicăm că nu e nicio mărire de salariu pentru educație? Este inadmisibil. O lipsă de transparență totală, o lipsă de interes. Vrem cadre didactice motivate, performante, tineri pregătiți dar le transmitem foarte clar că nu se pot acorda creșteri salariale”, a declarat Marius Nistor, președintele Federației Spiru Haret.

Reacțiile sindicatelor din Educație vin după ce, inițial, au existat neînțelegeri privind primul proiect de ordonanță de urgență privind legea salarizării, motiv pentru care nu a fost adoptată la acel moment. Ana Costea a demisionat din funcția de ministru al Muncii pe fondul conflictului cu sindicatele, Dragoș Pîslaru fiind cel care a preluat portofoliul.

La data de 22 aprilie, premierul Dacian Cioloș a afirmat că vrea să „reseteze” cadrul de lucru și să „redemareze” procesul de elaborare a unei ordonanțe de urgență care să nu vizeze atât o schimbare a legii salarizării actuale, cât o corectare a ei, cu accent pe baza grilei, dar numai în limitele bugetului. Dacian Cioloș și-a exprimat speranța că odată finalizat „cu succes” acest proces, se va trece la a doua fază, respectiv elaborarea unei legi a salarizării care să aibă „o abordare mai largă”.